Parohia din satul Valea Ursului (Marcul) este cea mai tânără ca atestare documentară dintre toate parohiile componente ale comunei Miroslava. Satul este menţionat pentru prima dată într-un document ce datează din anul 1864. El este amintit la 1871 ca făcând parte in comuna Voroveşti. La 1876 făcea parte din comuna Miroslava, iar în 1887 era înglobat în satul Uricani şi a făcut parte între 1906 şi 1925 din comuna Uricani. Prin legea aministrativă din 1968, satul a fost inclus în comuna Miroslava.
Satul Valea Ursului este situat de-a lungul drumului judeţean Iaşi-Voineşti, dar se mai poate ajunge şi pe şoseaua de centură a Iaşului, pătrunzând de pe drumul european E 85, prin satul Uricani. Parohia acestui sat s-a format pe baza a 24 de gospodării înregistrate în Registrul Agricol din perioada comunistă. După Revoluţia in decembrie 1989, numărul caselor a fost de 21 şi abia în 1995 a crescut la 27.
Biserica cu hramul “Pogorârea Sf.Duh”, din satul Valea Ursului este o biserica nouă, cu o frumoasă arhitectură bizantină, unică în zonă. Piatra de temelie s-a pus în anul 2003, iar fundaţia bisericii a fost turnată în anul 2005 în timp ce paroh era preotul Obreja Marius. Odată cu venirea noului preot, Ciubotariu Costel în mai 2006 s-au demarat lucrările de zidire a noului lăcaş. Lucrările au mers destul de greu, pană în 2009 abia ridicându-se 4 m de zidărie, cu sprijinul financiar al familiei Popescu Laurenţiu şi a altor donatori. Iată totuşi, că noua comunitate păstorită de un preot nou a primit binecuvântarea unui nou mitropolit şi vizita unui nou primar cu ocazia aducerii Sfântului Antimis în anul 2010.
În acea zi, Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Teofan ne-a încurajat pe toţi să ducem la bun sfârşit proiectul bisericii. Binecuvântarea lui Dumnezeu s-a revărsat atunci peste parohia din Valea Ursului, iar prin bunăvoinţa enoriaşilor, a Consiliului Local Miroslava şi a unor sponsori generoşi, zidurile bisericii s-au înălţat încât până astăzi construcţia este finalizată în proporţie de 100% , urmând ca şi interiorul să fie gata într-un viitor apropiat. Mai sunt multe de făcut la noua biserică, însă ridicarea ei a produs o schimbare în sânul comunităţii, tot mai mulţi credincioşi adunându-se la slujbele religioase care se desfăşoară în cadrul bisericii.
Paralel cu lucrarea de zidire a bisericii s-au desfăşurat în parohia noastră, pe lângă slujbele religioase specifice Bisericii Ortodoxe şi activităţi catehetice, pastorale, misionare şi social-filantropice care au contribuit la zidirea sufletească a credincioşilor.
